Prezentare generală

Comuna Boiţa este situată în partea de sud a judeţului Sibiu, într-o depresiune la poalele Munţilor Lotrului, la 22 Km de municipiul Sibiu – reşedinţa de judeţ, având în administrare satele Boiţa, Lazaret, Lotrioara şi Paltin.
Teritoriul comunei Boiţa este înconjurată de următoarele unităţi geografice:
_ la nord – Depresiunea Sibiului;
_ la nord-est – Podişul Hârtibaciului;
_ la vest – Munţii Cindrelului;
_ la est – Depresiunea Făgăraşului (Ţara Făgăraşului);
_ la sud – Defileul Oltului (Trecătoarea Turnu Roşu).
Din punct de vedere al reliefului teritoriul comunei Boiţa este situat în zona de contact a depresiunii cu muntele. Zona este caracterizată de un peisaj colinar cu înălţimi între 350 şi 425 m, dispus de la nord la sud, în trepte ce corespund în general marilor etape de evoluţie a depresiunii, dezvoltat pe roci neconsolidate, cu o alternanţă de marne, argile nisipoase, nisipuri şi pietrişuri.
Hidrologia comunei Boiţa este strâns legată şi guvernată de râul Olt (bazinul cursului mijlociu al acestuia). Afluenţii săi din zona teritorială a comunei Boiţa sunt Dobriţa, Lotrioara, Megheşul, Moştera, Floarea.
Elementele climatice care caracterizează comuna Boiţa sunt influenţate de întregul complex geografic din zona Defileului Oltului şi zona sudică a Depresiunii Sibiului.
Iarna târziu şi primăvara devreme suflă dinspre Munţii Făgăraş şi Defileul Oltului un vânt catabatic de tip foehn, cunoscut local sub numele de Vântul Mare, care produce încălziri bruşte şi topirea rapidă a stratului de zăpadă.
Dintre toate componentele derivate ale mediului natural, vegetaţia locului, asociaţia floristică în ansamblul ei, este cea care impune varietatea, culoarea şi specificul acestui mediu. Vegetaţia naturală, bogată şi variată în specii a suferit transformări în decursul timpului prin defrişare şi desţelenire, făcând loc terenurilor arabile şi pajiştilor.
Cea mai mare parte a dealurilor piemontane şi a unor porţiuni din terasele înalte sunt acoperite cu păduri de gorun (Quercus petraea), ce se întrepătrund cu făgetele (Deschampsio – Fagion).
În părţile de sud – Depresiunea Turnu Roşu şi prima parte a Defileului Oltului – se dezvoltă pajişti de stâncărie.
Etajarea asimetrică, varietatea fragmentării reliefului şi condiţiile de climat local au influenţat vădit structura şi distribuţia spaţială a fondului funciar, 50% revenind terenurilor arabile, concentrate în partea cu altitudine joasă, pe şesuri şi terase. În rest există terenuri pomicole, păşuni şi fâneţe, păduri, etc.
Fauna zonei este în strânsă legătură cu flora existentă în această zonă.
Elementele faunistice predominante unei păduri de gorun sunt păsările insectivore, granivore sau cu hrănire mixtă cum ar fi: turturica, privighetoarea ,ciocănitoarea şi numeroase răpitoare.
Fauna pajiştilor deluroase populează domeniile ierburilor de păşune şi dumbravă. Arealul acestora se întrepătrunde cu cel al terenurilor cultivate şi al domeniilor locuite. Dintre mamifere, rozătoarele dau nota comună – şoarecele de câmp, hârciogul, popândăul.
Fauna păsărilor sedentare şi a acelor migratoare este nelipsită. Aceasta se ataşează în egală măsură câmpului deschis, arăturilor, zăvoaielor, cât şi aşezărilor umane. Astfel de medii sunt dorite de ciocârlii, rândunele, vrăbii, cinteze, mierle.
Mediul acvatic al zonei îl constituie râul Olt şi afluenţii săi, ce străbat comuna.
Resursele cadrului natural
Datorită morfologiei terenului şi a calităţii solurilor, culturile agricole sunt favorabile în această zonă.
O resursă importantă a acestei zone o constituie materialul lemnos, reprezentat în special de gorun, exploatat de locuitorii zonei.

ACTIVITĂŢI ECONOMICE

Domeniile de activitate economică sunt specifice zonei geografice de amplasare a comunei Boiţa, micro-mediului de afaceri local, precum şi a tradiţiilor specifice zonei. Dezvoltarea economică a comunei s-a materializat şi prin rezultatele economico-financiare ale agenţilor economici, din sectorul privat.